După păţania cu crema de roşcove anterioară (jos, în related posts), cu care mă mânjeam pe mâini la propriu, parcă era nămol şi mai mirosea şi foarte tare a… cacao şi era şi tare închisă la culoare, am lăsat-o cât colo şi s-a înnegrit şi mai tare – probabil a expirat. Am primit noua formulă de cremă de mâini cu roşcove, producătoarea spunând că a schimbat-o puţin şi că nu mai murdăreşte.
Am deschis cutiuţa şi culoarea promitea să nu mai aibă atâtea roşcove în ea :D. De data asta are o culoare cafea cu lapte, arata ca un pireu de castane făcut pastă şi miroase a cacao mai subtil. Nu ştiu dacă e chiar cacao sau roşcovele au parfumul acesta. Ideea e că mi-a plăcut cum arată şi m-am muruit repede cu ea, câteva zile la rând, să obţin mânuşiţe catifelate. Acuma, la aplicare, mai colorează puţin, fooooaarte puţin, dar intră în piele rapid şi nu se vede, ca la formula anterioară. Înainte rămânea ca un soi de praf, ca pământul.
Ei, după ce se absoarbe şi pigmentul roşcovelor, am făcut mutre că rămân mâinile uleioase. Trebuie să ai răbdărică vreo 5 minuţele să intre de tot şi uleiul, că intră. Mie îmi place hidratarea “uleioasă”, dar să se absoarbă repede. All in all, e mult mai bine, acuma nu am niciun inconvenient să o recomand.
Concluzie: Punctele forte – aspectul. Îmi vine să o mănânc (e şi comestibilă?). Înainte era tare întunecată. Mirosul de cacao – nu mai e atât de tare, îmi place. Înainte îţi agasa nasul, trebuia să ai chef de o asemenea aromaterapie :D.
Amatoarelor cremelor de mâini o recomand, dar tot nu a devenit top preferinţe la mine, fiindcă eu nu le văd rostul cremelor de mâini. În schimb, crema cea mai bestială de la Soap Mill e aia de picioare. Nu bestială, ci mortalo-bestială, o folosesc zilnic, de o lună şi ceva, şi abia acum e pe terminate. Foarte greu mă ţin aşa de tare de o cremă. Face nişte tălpi moi… mmmm. Dar voi luaţi-vă roşcovele, liniştite. Are, cred, kzarinne. Sau dacă nu, Soap Mill.
Poza asta e cu crema proaspăt aplicată pe mâna, dispare maroneala în vreo 5 min, se absoarbe. Diferenţă mare faţă de crema anterioară, aşa-i?
Comments (10)
Are si Kzarinne, cum nu? 😀
Ma bucur mult ca esti multumita de noua formula!
Pups, pisi!
cred ca lasa o senzatie tare placuta. pacat ca si eu is ca si tine, nu prea ma am cu cremele de maini
pacat, mare pacat! 😀
acum serios, si eu inainte foloseam o crema naturala din cap pana in picioare, ceea ce nu e grav, mai ales ca vorbesc despre o crema compusa exclusiv din unturi si uleiuri – Body Cream de la Soap Mill. mai apoi, la o poveste chiar cu Silvia de la Soap Mill am realizat ca de fapt nu e doar un moft sa folosesti creme special concepute pentru anumite parti ale corpului, pentru ca acestea au fost special gandite sa se ocupe de probleme specifice zonelor respective. plus ca e asa dragut sa ai muuuulte cutiute! 😀
eh, m-a binecuvantat mama cu piele normala, care nu se prea usuca. deci eu cum uscatu nu prea am probleme. asa ca pentru maini imi ajunge o crema de corp light care se absoarbe usor, gen 10-20 de secunde ca nu o suport mai mult pe maini. am avut si eu o data crema de maini cu glicerina si imi venea sa ma spal pe maini dupa ce o aplicam. cred ca singura crema de maini care-mi place e cea de la elmiplant cu iaut si migdale care intra usor in piele. da se pare ca nu mi-a placut suficient ca sa o cumpar… poate data urmatoare :))
Am si eu nevoie de o crema de maini asap!
Sa ma bag in seama, sa nu ma bag in seama? What to do, what to do? 😀
ce activitate aci, fetelor. sunt intr-un loc in care merge netu ca dracu, abia mi s-a incarcat pagina. e buna crema, comandati-o. sau pe aia cu scortisoara.
pisi, lasa internetul si bucura-te de aerul curat!!
Multumim frumos, Sigina! Pentru review. Il voi adauga si eu la rubrica noastra de pe blog. Ma bucur ca iti place acum, am modificat reteta datorita tie. 🙂
@Silvia, e yummy. Aia cu scortisoara e si mai yummy, mi-am bagat degetele in cea personala a lui kzarinne. Si aia imi vine sa o pap. Cea pentru picioare, cu particule abrazive… nu mai povestesc, the best foot cream ever – parfum, aspect, textura, EFECTE.