Te-ai gândit vreodată să-ți mănânci protecția solară? Da, spf-ul ”de mâncare” există și are studii.
Când vorbim de măsuri antiageing, ne apare neîntârziat, mare și lată, protecția solară. Razele UV sunt principalul factor de îmbătrânire al pielii, așa că protecția solară este imperios necesară nu doar în sezonul cald, ci în toate sezoanele. Asta pentru că în sezonul cald (cât de scurt o fi el la noi) sunt mai puternice UVB (unde scurte), dar UVA (unde lungi) sunt prezente tot timpul anului. Există un singur beneficiu al razelor UV: secreția de vitamina D3, din care aprox 65% din populația României are carență (zice ministra Pintea, eu aș zice că procentul e subestimat). Pentru a ține sub control deficitul de D3 se recomandată suplimentarea orală și expunerea ocazională de 15-20 minute la soare ”temperat”, fără protecție (zice OMS). În rest, ar cam trebui să ne protejăm.
Dar cum ne putem oferi o protecție mai consistentă? Studiile spun că un consum ridicat de antioxidanți, în special carotenoizi (licopen, luteină, betacaroten), oferă protecție din interior. Un consum sistematic de betacaroten (morcovul), împreună cu vitamina E și vitamina C oferă protecție solară și previne petele de soare. Doar că acest consum trebuie să fie zilnic timp de 9-10 săptămâni, pentru a se putea bioacumula carotenoizii în piele. Desigur că un consum ridicat de morcovi, broccoli, rosii de casa este recomandat, eu personal însă prefer suplimentare extra de betacaroten, E și Se împreună cu vitamina C în sezonul cald, să știu o treabă.
Cum ne protejează carotenoizii aceștia? Anihilează radicalii liberi produși de UV care ar putea distruge ADN-ul nostru și produce mutații dăunătoare (cancer de piele). Betacarotenul este precursor de vitamina A, o vitamina ea însăși implicată activ în refacerea structurilor de colagen și elastină, ce previne ”stafidirea” de la soare (ridurile fine apărute după expunerea UV). Adițional, acidul gras esențial omega 3 protejează împotriva inflamației produse de razele UV și modificând și el răspunsul organismului la agresiunea UV.
Protecția ”de mâncare” și protecția externă locală
Această protecție solară ”de mâncare” nu ia locul produselor de protecție solară, ci este complementară. Avantajul său e că, acumulându-se în piele, oferă protecție în zonele în care nu putem ajunge cu SPF local (cum ar fi scalpul). Dezavantajul e că nu oferă o protecție atât de ridicată ca și protecția solară locală (creme, loțiuni, spray-uri). Produsele de protecție solară cresc protecția locală specifică (față, mâini, corp, pe unde ajungem s-o aplicăm) și se completează perfect cu cea naturală, ”alimentară”. Eu prefer această combinație și să folosesc un SPF local mai mic, 30, în loc de 50.
Dozaj. Știu că mă veți întreba cât aveți nevoie, însă dozajul e variabil pentru că se cumulează cu alimentația. Eu recomand o alimentație bogată în carotenoizi: sote de morcovi (cu precădere, expunerea la aburi crește exponențial puterea betacarotenului, deci e mai valoros preparat termic), apoi în stare crudă – salate cu morcov răzălit, morcov ras cu măr, morcov ras simplu. Apoi rosii de grădină (la grill, abur, crude), alte vegetale portocalii, roșii, verzi. Asigurați-vă că sunt ecologice/crescute natural, să vină fără pesticide. La suplimentare dozajul depinde de persoană și patologii (fumătorilor nu le este recomandată vitamina A – risc de cancer pulmonar, femeilor însărcinate trebuie administrată cu precauție, dar de preferat de luat din alimentație pentru că ar putea fi teratogenă). Nu recomand să vă bazați doar pe suplimentare și să nu aveți grijă la alimentație, care e baza. Nu degeaba scrie pe toate suplimentele că ”nu înlocuiesc un stil alimentar echilibrat” și nu degeaba se numesc ”suplimente”. 🙂
