Copilăria retro

Toamna se-ntinde pe lungul balcon al casei, infiltrând frunze galbene prin motivele vegetale de fier forjat al balustradei. Vântul se strecoară pe culoar și le prinde-ntr-o horă jucăușă, formând mici vârtejuri de frunze ghidușe, din care câte una cade răpusă în hăul curții interioare. Privesc de pe geam, unde tronează niște palide crizanteme, năpădind vederea mea înspre curte. E o zi frumoasă de toamnă și plimbare târzie, cu soare rece și culori fierbinți, care mă-ndeamnă să iau pardesiul din cuier și să fug pe malul lacului, departe de centru. E un pardesiu al anilor 90, de când eram copilă, fusese al mamei și a rămas aproape nou, nepurtat, din cauza grijii ei pentru culorile deschise – ”că se murdărește repede”. De nou a trecut la mine în garderobă, mai târziu, unde uitasem de el, până de curând.

Când mă gândesc la anii 90, parcă au fost ieri. Și totuși, acum 20 de ani este deja epoca retro… Retro se referă la acum mai bine de 20 de ani și vintage deja de la 40-60 de ani încolo? Dumnezeule… a fost mai ieri, și deja e retro… Asta înseamnă că anii 70 ies din retro și intră, deja, în epoca vintage. Doamne… 🙂 E un sentiment ciudat, care mă zgribulește și îmi aduce nostalgie.

Fetele de azi, care arată ca și tine, nu erau născute încă în 1990, darămite în 1984… Mă zgribulesc la gândul că sunt un ”copil retro”, iar mama e deja ”copil vintage”… ce s-a schimbat, în fond, în afară de cifră și de minte? Nimic. Atât că eu și alții ca mine știm că toamna era mult mai frumoasă atunci, mai lungă, mai blândă, mai caldă, cu gumă Turbo adusă la negru și înghețată la coșuleț și la pachet, ca untul, și castane prăjite. Îmi strâng ”balonul” pe lângă mine, și mă bucur de soare. Așa îi spunea mama trenciului pe care îl vedeți, ”balon” sau ”pardesiu”. Ea purta genul acesta de trenciuri cu cizme de acelea tipice anilor 80, vârf ascuțit și toc conic de 7 cm, cu carâmb lejer. Eu le port cu cizme înalte. Le-ați mai văzut. Ador cizmele cu carâmb înalt, nu chiar over knees, iar acestea sunt făcute la comandă și sunt colorate ca toamna.

Pics by: Francisc Sandor

Consultant stilist: Ioana Bora