În general, știți deja, mă străduiesc să mănânc cât de multe crudități pot. Dacă masa cuprinde și alimente gătite, adaug neapărat și crudități la ele. De curând, un prieten mi-a recomandat o marcă de mezeluri vegetale – Aivia se numește, cu ingrediente foarte curate, fără coloranți sintetici, conservanți, stabilizatori, potențatori de gust sau alte porcării. Ingredientele se bazează pe izolatul proteic din soia, deci e o sursă vegetală de proteine importantă. Firma are pateu, salam, parizer, crenvuști vegetali, mie sinceră să fiu îmi plac doar salamul și pateul de la ei. Am fost încântată că sunt bune la gust, condimentate doar natural fiind. Le consum când și când pentru proteine, pentru că eu nu mă dau în vânt după mezeluri (nici mezelurile din carne nu ne-au pasionat pe noi, ca familie). Mezelurile Aivia se fac undeva în Cluj, nu știu dacă au distribuție și în alte zone ale țării.

Alte idei pentru voi, mai ales fetele, ar fi alimentația pe durata menstruației, mai ales în cazul acelora care pierd mult sânge. Aportul de fier și de alte elemente e esențial, deoarece prin sângele menstrual se pierd și nutrienți. Poate că unele din voi ați constatat că vă e o foame de lup în acea perioadă sau aveți preferință pentru anume alimente. Ei, asta e cauza. Ce fac eu e să mănânc alimente bogate în fier și alimente complete din punct de vedere nutritiv. Un exemplu ar fi supele de spanac (combinate în fel și chip, când supă de spanac cu orez, când supă de spanac cu pleurotus), apa de pe urzici (acum, primăvara și toamna urizicile sunt mai bogate în Fe decât vara). Se spală urzicile și se lasă în apă potabilă de seara pe dimineața. Obțineți o apă maroniu roșiatică, din care beți. O cană, două pe zi. Tot de băut, suc verde din spanac, făcut la blender (puteți adăuga și lămîie, aveți poze la sfărșitul postului). La micul dejun mai mănânc ouă fierte moi. La amiaz, în afară de supe vegetale mai consum și supe de pui de casă, rar, la felul doi broccoli, mazăre, amidonoase (adică orez, cartofi,paste, pâine, mămăligă) mai puțin și doar cu legume. Când am febră musculară mănânc miere. Continui să îmi pun de mâncare la caserolă când am zile aglomerate. Și, desigur, mereu am apă cu mine, beau în jur de 2 sau 2,5 L apă, în afară de alte lichide. Sper să vă inspire pozele. 🙂

Gustările mele sunt reprezentate de deserturile pe care nu le mănânc niciodată după masă, așa cum se obișnuiește prin lume. Dacă nu sunt fructe, legume, sucuri sau oleaginoase crude, sunt amestecuri. În acest sens am început să scot de la congelator coacăze negre și roșii (din grădina de munte a bunicii) zmeură, afine de munte. Nu mă lasă sufletul să le distrug proprietățile păstrate cu atâta grijă dându-le la cuptor, într-o prăjitură, așa că le consum crude, singure, de obicei. Îmi doream însă tare mult să găsesc o rețetă de frișcă sănătoasă, să le mănânc așa. Și am găsit pe site-ul Ligiei Pop rețeta pentru frișca din caju. Nu iese tocmai spumoasă, dar iese groasă, neașteptat de bună la gust. Cum am făcut: pentru 2 porții, am pus la înmuiat o cană de caju în apă. După o oră le-am dat la blender cu tot cu apa, cu zeama de la o lămâie și cu o lingură de miere. Și gata. Am turnat în pahare, parte frișcă de caju, parte coacăze roșii și negre. E delicios! Dacă însă nu aveți timp și răbdare să vă preparați un dulce crud acasă, vă recomand cu căldură ultima mea adicție non raw: macarons, dar făcute ca la carte de Anda Călinici, din ingrediente: pastă de migdale, ou, zahăr, colorant natural. Au gust și o textură fenomenale, se simte la fiecare altă aromă, nu ca la cele din comerț făcute cu heirupul. Anda preia comenzi și din țară, vezi aici. Mă bucur că am dat peste ea.