V-am obișnuit deja cu concepția mea despre frumusețe. Și cum frumusețea susținută din interior este cu bătaie lungă, v-am pregătit un post cu o prăjitură care nu dăunează grav frumuseții, prima mea prăjitură crudă. Dacă vă mai amintiți, sunt un mare fan al alimentației crude (raw vegan) și admir persoanele cărora le priește acest regim alimentar, susținut echilibrat, cu cap. Eu, personal, îmbrățișez o alimentație 70-80% crudă, care pentru mine este în regulă. Niciun regim care te frustrează la un moment dat (prin privare de anumite alimente) nu este potrivit, trebuie găsit (de preferat împreună cu dieteticianul) regimul care să vină natural pentru tine, dar și sănătos.

Eu nu sunt un fan al prăjiturilor convenționale, pentru că n-au făcut parte din cultura culinară a familiei mele, de aceea mănânc extrem de rar (o curiozitate nouă a fost pentru macarons, mai mult pentru felul în care arată). Și pentru că un dulce sănătos mă interesează, am realizat o prăjiturică delicioasă crudă, cu ajutorul prietenei mele raw vegan Andreea N, căreia îi mulțumesc pentru inspirație 🙂 Și a cărei rețetă sau aproximativ rețetă v-o împărtășesc. Mai jos veți avea poze cu câte ceva din ce am mai mâncat eu, crud sau ne-crud, ca să zicem așa. Click pe poze pt mărire.

Prăjitura mea seamănă oarecum ca aspect și ca gust cu un ”cheesecake”. Noi am pus cantitățile după ochi, nu știu să vă spun gramaje. Se face așa:

blatul – curmale fără sâmburi, date la mașina de tocat carne (sau robot) cu alune de pădure (sau nuci). Se face un fel de cocă și se bagă în inelul de bucătărie, în care se fac torturile (cred), de obicei. Se presează bine-bine, să fie cât de compactă posibil. Aceasta va constitui blatul.

crema – se realizeazădin caju făcut făină la blender, apoi se amestecă această făina de caju cu niște linguri de miere și lămâie cât să taie din dulcegăreală și să confere compoziției un gust dulce-acrișor. Nu trebuie să fie lichidă, ci doar mai moale decât coca de blat și se întinde în strat mai grosuț peste blat. Va avea un gust asemănător brânzei de cheesecake, interesant, gustos.

ciocolata – se face dintr-un avocado moale, mărunțit, vreo 2-3 linguri de cacao după gust (sau pudră de roșcove dacă nu vă place cacaoa, dar nu garantez ca va avea același gust) și niște miere. Se dau la blender și se obține o ciocolată extrem de fină, seamănă oarecum cu cea belgiană 🙂 Ciocolata asta se întinde peste crema de caju, și gata. Puteți crea, adăugând condimente unde simțiți nevoia (scorțișoară, cuișoare, acum nu îmi vin altele), care au un foarte puternic efect antioxidant. Dacă nu în prăjitura asta, în altele.

Se pune prăjitura la frigider și de preferință se lasă o zi, ca ingredientele să se întrepătrundă. O prăjitură crudă poate să nu fie așa aspectuasă ca una convențională, deoarece nu au loc procesele de creștere, coacere, rumenire, dar cu siguranță e mult mai sănătoasă. O bucată e extrem de consistentă, nu vă hazardați la o prăjitură foarte mare, că n-o veți putea consuma. Nepierzând principiile nutritive, e foarte sățioasă, conține fibre multe, dar și lipide și glucide, ceea ce o face să fie și o bombă calorică. În orice caz, lipidele și glucidele sunt din cele ”bune”, aceeași cantitate de prăjitură convențională, cu zaharuri goale și alți compuși nu prea grozavi nu numai că nu vă aduce aport nutritiv, dar v-am spus și de zaharurile în exces, care se prind de structura de colagen, rigidizând-o. Deși glucidele din prăjitura crudă sunt mai prietenoase cu organismul, nu faceți excese. Adică n-ar fi prea bine dacă mâncați jumătate de cheesecake crud odată! ;)) Poftă bună și spuneți-mi ce v-a ieșit, dacă încercați.

Mai jos: batoanele Nutribon au igrediente foarte ok, fructe uscate și alune/nuci, după o rețetă a dlui prof. dr. Hâncu. Se găsesc în mai multe orașe, nu doar în Cluj, vezi lista de magazine aici. Poza 2 e cu laptele de migdale, macarons și Nutribon, la taclale cu prieteni 🙂 A treia poza, ciocolată crudă, după modelul descris mai sus. În a 4-a poză, smoothie de banana cu suc de portocale stros la storcător – ultima mea adicție. Ultima poză, salată cu brânză de burduf și 2 linguri de iaurt – au apărut ridichile!!!