Subiectele care vizează politica și religia sunt aproape întotdeauna incendiare, scânteia ce stârnește nenumărate polemici, supărări și uneori… chiar certuri :)) Și mai este un subiect la fel de fierbinte: kilogramele unei femei. Sau mai bine zis, un subiect nevralgic, deoarece aici se întind adesea discuții interminabile și se iau lucrurile ca afronturi personale. Acum 20 de ani, nu era așa o problemă felul în care arătam, mai ales femeile. Îmi amintesc că fetițele mai mari decât mine erau curtate de băieți chiar și îmbrăcate în trening și teniși ponosiți, importantă era mai mult fața persoanei și felul în care te înțelegeai cu ea. Azi, atât femeile, cât și bărbații, sunt ca niște produse expuse în vitrină: cu cât mai atrăgătoare, cu cât mai comerciale, cu atât cresc șansele de reușită, de împlinire pe plan profesional și personal. Sau așa pare. Uităm că diversitatea e ceea ce ne face frumoși și, în timp ce acceptăm cortical asta, ne dorim în adâncul sufletului să fim trași printr-un șablon.

Pasiunea mea pentru frumos constă și în diversitate, pasiune prost înțeleasă pentru care am fost, în câteva rânduri, blamată de unele cititoare ba că promovez obezitatea, ba o imagine nesănătoasă ( sau la pozele mele – vai de mine, mi se vede un colăcel!! – doh, am constituție tip măr, și când sunt muuult mai slabă se adună ”colăcel” când mă îndoi ”de șele”), când de fapt nu asta era ideea, dar așa se cern cei care mă citesc: eu vreau să ajung la aceia care înțeleg și fără o sută de mii de explicații, nu mă interesează să fiu în grațiile celor care îmi scriu comentarii vădit politicoase, dar profund jignitoare. Nu mă angrenez în astfel de discuții, nu aprob astfel de comentarii. Nici nu le citesc, le dau trash după primele cuvinte, după ce m-am lămurit. În fond, fiecare vrea să îl facă pe celălalt să se simtă cum se simte el. Iar dacă cei nemulțimiți de sine au o problemă, sunt invitați să și-o imprime în altă parte 😀

Greutatea ideală este un subiect nevralgic când este privind dintr-un punct de vedere nesănătos. Ea există, însă, și nu e nicidecum un calapod. Greutatea ideală ”e aia cu care te simți bine” nu e un parametru de încredere întotdeauna ținând cont de expunerea repetată (sau condiționare, în accepțiunea lui Huxley) la imagini cu potențial anorexigen. Astea afectează pe toată lumea, femei, bărbați și copiii în formare, indiferent de IQ. Aici nu vorbim de iq, care contează foarte puțin, deoarece expunerea repetată la ceva are ca și consecință acceptarea ca pe o normalitate (ex. femei foarte slabe, gen Barbie, cu bust de femeie matură și coapse de adolescentă – cam greu, la o femeie bine formată). Deci depinde cu ce nr de kg ”te simți bine”.

Din tot ce învăț la ND (UMF Cluj), de la medicii și profesorii noștri, mi-am reconfirmat încă o dată că a avea o greutate sănătoasă nu corespunde absolut deloc cu realitatea în care trăim, în care a fi subponderal = normal și frumos. Dacă mai ești și o pasionată a modei și a frumuseții în general, a fi normoponderală e echivalentul supliciului și stigmatizării supreme, ce să mai vorbim de supraponderale sau obeze care nu sunt incluse niciodată în câmpul semantic ”modă” (voi știți teoria mea: să știi să te îmbraci sau să te îmbraci frumos și fashion ultimul răcnet nu ține de greutate). Știu că am mai spus, și mai spun: nu e bine să te situezi la extreme. Nu e sănătos pentru organism să fii nici prea slab, nu e sănătos să fii nici prea gras, iar să fii subponderal e chiar mai periculos pentru sănătate decât a fi supraponderal!

Oriunde te-ai afla, însă, dacă tu ești în echilibru la greutatea pe care o ai fără a stresa organismul, să știi cel mai mult contează cum îți arată analizele medicale. Fiindcă un supraponderal poate să aibă analize medicale brici în mod repetat, în timp ce un normoponderal sau un slab se poate confrunta cu te miri ce…colesterol mărit, trigliceride mari sau, spre nenorocul lui, predispoziție ereditară la tot felul de boli. Desigur că menținerea în parametri normali de greutate este de dorit, calculat individualizat, logic, dar vreau să nu uitați că până la urmă starea generală de sănătate este cea care contează cel mai mult. Și poți fii și sănătos, și fashion.

Dacă analizele voastre arată că sunteți sănătoase/sănătoși tun, înseamnă că aveți un regim de viață echilibrat (probabil 3 mese/zi plus 2 gustări între, așa cum indică specialiștii, da? 🙂 și mișcare) Asta trebuie să primeze, nu industria modei și nu felul în care vă percep ceilalți. Fiindcă, așa cum am zis mai sus, percepția multora e deformată și lăsându-te afectat, faci din realitatea îngustă a altuia și realitatea ta.

Formule de calcul. Greutatea ideală teoretică se calculează după o formulă anume și este diferită de formula IMC (BMI). Formula este:

Bărbați: Gi= 50 + 0,75 x (î-150) + (urmează fracție) V-20 supra 4.

Femei: Gi = [50+ 0,75 x (î-150) + urmează fracție V-20 supra 4] x 0,90

Unde î = înălțime în cm și V = vârsta. Toate persoanele cu aceeași înălțime vor primi aceeași valoare, normal, și asta e ceea ce îi alarmează pe unii, mai ales pe domnișoare, crezând că trebuie neapărat să aibă greutatea aceasta. De aceea îi spune greutate ideală, că e teoretică. În realitate, la 1,70 înălțime (de exemplu), avem atâtea conformații corporale, atâtea mărimi de oase, de dispunere a musculaturii, atâtia alți factori, încât ar fi hilar de irealist să crezi că aceea e greutatea pe care trebuie neapărat să o atingi. Așa că mai avem un indice, indicele lui Borca se numește, care e simplu: G=Î – 1 m (greutatea = înălțimea minus un m, adică centimetrii pe care îi ai la înălțime în plus, e greutatea ideală). Adică, să luăm același exemplu, la 1,70, conform cu indicele lui Borca, trebuie să ai 70 de kg. O diferentă nițel cam mare, față de greutatea ideală, nu-i așa? Ei bine, sugestia mea este să vă mențineți între greutatea ideală teoretică și indicele lui Borca și ar trebui să fie ok. Din ce am învățat, nu e de sărit în apă la o ușoară suprapondere și nici la o subpondere, dacă ăsta este factorul lor ereditar și sunt sănătoși. Ca o concluzie, greutatea ideală există, și ea e super-extra-mega individualizată fiecăruia. Dacă nu ești aproape de ea, contează enorm modalitatea în care o atingi (ăsta e alt subiect).

Sper că vă ajută cu ceva articolul, inițial voiam să creez o rubrică legată de dietetică, acum m-am răzgândit oarecum, pentru că pe mine mă interesează atât nutriția, cât și dietetica și în special dietoterapia patologică, specifică pentru un individ – chestiuni extrem de vaste, iar generalități scriu atâtea alte site-uri… Pot, însă, să vă mai povestesc despre experiențele mele, pentru  că aproape tot ce învăț, operaționalizez și aplic și la mine.